Marcel Boloş: Cererea de plată numărul 1 din PNRR, de 2,6 miliarde de euro, este în curs de aprobare

 

"Nici nu aş vrea să mă gândesc ce ar însemna pentru România să nu primească aceşti bani (din PNRR. n.r.). În momentul de faţă avem prefinanţarea încasată şi în curs de aprobare, sper ca anunţul oficial să vină chiar astăzi, pentru cererea de plată numărul 1, ceea ce înseamnă 2,6 miliarde de euro. Suntem în pregătite cu cererea de plată numărul 2, ce are o valoare de 3 miliarde de euro. După ce încasăm banii de pe prima cerere de plată avem dreptul să depunem şi această cerere de plată 2. Este în curs de pregătire şi apreciez că în luna octombrie vom avea condiţiile necesare pentru depunerea cererii de plată. Trebuie să dăm socoteală pentru 51 de jaloane şi ţinte care sunt aferente trimestrelor I şi II şi 2022. Să nu uităm că cererea de plată numărul 1 a fost pentru 21 de jaloane şi ţinte aferente anului 2021. Pe de altă parte, plăţile pe care urmează să le facem pentru proiectele pe care le implementăm, trebuie să spun că la preluarea mandatului am avut de pus pe toate structurile organizatorice care ţin de implementarea PNRR şi, de asemenea, de lansat apelurile de proiecte care să genereze plăţile necesare", a susţinut Boloş.

 

În viziunea ministrului de resort, "în acest moment, lucrul cel mare este că avem disponibilul necesar pentru ca proiectele şi investiţiile din PNRR să nu fie în pericol".

 

"Aceste mecanisme vor intra în normalitate. Am spus de la începutul anului că nu va fi un an foarte productiv din perspectiva plăţilor pe care le facem din banii încasaţi de la Comisie, de pe PNRR, dar anul 2023 cred ca este unul promiţător", a punctat oficialul.

 

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), aprobat în octombrie 2021 de Consiliul Europei, are un buget total de 29,2 miliarde euro. România va putea obţine din partea Uniunii Europene 14,2 miliarde euro sub formă de finanţări nerambursabile şi 14,9 miliarde euro sub forma de împrumuturi prin PNRR în cadrul Mecanismului pentru Redresare şi Rezilienţă.

 

PNRR se bazează pe şase piloni, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Uniunii Europene, respectiv: tranziţia verde, transformare digitală, creştere inteligentă, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţa şi politici pentru generaţia următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educaţia, sănătatea, renovarea clădirilor şi digitalizarea administraţiei publice.

 

Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă este instrumentul principal al iniţiativei NextGenerationEU (Următoarea Generaţie UE), care va furniza până la 800 de miliarde de euro (în preţuri curente) pentru a sprijini investiţiile şi reformele în întreaga Uniune Europeană. PNRR face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziţiei verzi şi a celei digitale, precum şi să consolideze rezilienţa economică şi socială şi coeziunea pieţei unice.

 

Publicaţia Bursa organizează, joi, cea de a VIII-a ediţie a conferinţei "România - Strategia dezvoltării".