Iohannis: Modificările legii lui Dragnea privind repatrierea aurului pot crea un precedent periculos

Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, pentru reexaminare, legea iniţiată de Liviu Dragnea privind repatrierea a 91,5% din aurul depozitat în străinătate. Şeful statului susţine că modificările la Statutul BNR pot crea un precedent periculos pentru elaborarea şi implementarea politicii monetare.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.

Şeful statului consideră că modificările legislative pot afecta atribuţiile BNR şi „să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislaţiei BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) şi cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) şi să genereze dificultăţi în aplicare".

Administraţia Prezidenţială consideră că „soluţia legislativă preconizată nu ţine cont de actualul context intern şi internaţional, de rolul rezervelor internaţionale şi nici de consecinţele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în ţară".

„În acest context semnalăm că iniţiatorii legii reexaminate nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantităţii de aur depozitată în străinătate. Astfel, una dintre raţiunile stabilirii şi menţinerii rezervelor internaţionale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea şi de a spori gradul de încredere într-o ţară şi de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacţii internaţionale", mai arată Preşedinţia.

Instituţia consideră că intervenţia legislativă ar putea limita dreptul BNR de a utiliza rezervele de aur şi astfel să crească costurile de finanţare.

„Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR şi, implicit, cu independenţa băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilităţii cu privire la capacitatea Băncii Naţionale a României de a-şi îndeplini, pe termen mediu şi lung, obiectivul său fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor", conform sursei citate.

Totodată, preşedintele semnalează faptul că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate se stabileşte prin politica monetară implementată prin decizia băncii centrale şi nu din intervenţii legislative, „nesusţinute de fundamente de ordin tehnic sau economic".

Cererea de reexaminare semnată de Klaus Iohannis arată că „modificarea intempestivă a unor instrumente prevăzute în statutul BNR sau a modului în care acestea funcţionează se poate constitui într-un precedent periculos pentru elaborarea şi implementarea politicii monetare şi, implicit, pentru funcţionarea BNR".

Administraţia Prezidenţială argumentează că modificarea statutului BNR trebuie făcută şi prin consultări cu Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a eficientiza activitatea băncii centrale.

„Din perspectiva afectării instrumentelor de care BNR dispune conform Legii de funcţionare, modificarea Statutului Băncii Naţionale a României prin norma de la articolul unic pct. 1 nu trebuie să se îndepărteze de la cadrul instituit prin Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE), prin Statutul SEBC (Sistemul European al Băncilor Centrale - n.r.) şi cel al BCE", mai arată cererea de reexaminare.

De asemenea, potrivit Administraţiei de la Cotroceni, modificarea Statutului BNR fără consultarea anterioară cu organismele monetare europene „îndepărtează România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat".

Cererea de reexaminare mai arată că actul normativ „generează incertitudine cu privire la modalitatea în care peste 60 de tone de aur pot ajunge, fizic, din locul actual de depozitare (în străinătate) în locul de depozitare din România".

Preşedinţia consideră că este nevoie de o evaluare a costurilor privind măsuri precum transportul, paza şi asigurarea aurului în raport cu sumele care nu vor mai fi plătite pentru depozitare.

Pe 26 iunie, Curtea Constituţională a respins sesizarea PNL şi USR pe proiectul legislativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae care prevede ca Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate. Judecătorii CCR au decis să respingă sesizarea pe motiv de oportunitate.

Pe 24 aprilie, Camera Deputaţilor a adoptat în calitate de for decizional, proiectul legislativ privind repatrierea aurului.