Mihaela Mitroi (EY România): Mesajul meu către companii este să folosească schemele de ajutor de stat

 

Consultantul precizează, de asemenea, că acum este unul dintre cele mai prielnice momente pentru accesarea de fonduri nerambursabile în condiţiile în care, din toamnă, nivelul de finanţare oferit de stat ar putea să scadă ca urmare a noilor condiţii economice şi a regulilor europene.

 

"Ajutoarele de stat pot juca un rol hotărâtor în procesul de redresare economică şi, ulterior, în cel de relansare, furnizând, pe de-o parte, necesarul de lichidităţi pentru dezvoltarea şi extinderea companiilor, şi, pe de alta, venituri suplimentare autorităţilor, ca rezultat al implementării proiectelor. Mesajul meu către companii este să folosească schemele de ajutor de stat. Încă se mai poate aplica pentru ajutor de stat până în 2023, iar condiţiile de accesare au fost flexibilizate. În plus, ne aflăm într-unul dintre cele mai prielnice momente pentru accesarea de fonduri nerambursabile: din toamnă, nivelul de finanţare oferit de stat ar putea să scadă ca urmare a noilor condiţii economice şi a regulilor europene", a declarat joi Mihaela Mitroi, în cadrul seminarului EY "Scheme de ajutor de stat pentru investiţii în active sau capital uman".

 

Potrivit unui comunicat EY, în prezent, companiile pot accesa finanţări nerambursabile prin două scheme de ajutor de stat - schema 807/2014 pentru investiţii în producţie şi schema 332/2014 pentru investiţii în crearea de locuri de muncă. Ambele au fost modificate, iar condiţiile de accesare au fost relaxate la finalul anului trecut. Ca praguri minime, schema 807/2014 vizează proiecte de investiţii de minimum un milion de euro, în timp ce schema 332/2014 impune un nivel minim de 100 de locuri de muncă create, unde ajutorul de stat poate finanţa până la 50% din cheltuielile salariale.

 

În cazul schemei 807/2014, principalele modificări aduse vizează îmbunătăţiri precum introducerea posibilităţii extinderii perioadei de menţinere a investiţiei cu până la maximum 2 ani, în vederea îndeplinirii menţiunilor speciale din acordul de finanţare, eliminarea modalităţii de stabilire a cheltuielilor eligibile din categoria construcţii pe baza standardului de cost, majorarea termenului pentru demararea investiţiei de la 4 la 6 luni şi multe altele.

 

În ceea ce priveşte cea de-a doua schemă, 332/2014, cele mai importante modificări s-au referit la creşterea numărului minim de noi locuri de muncă ce trebuie create - de la 10 la 100, eliminarea restricţiei privind un anumit număr de lucrători defavorizaţi ce trebuie angajaţi, eliminarea plafonului maxim al ajutorului de stat acordat pentru un loc de muncă (nu se mai face raportarea la salariul mediu brut pe economie), modificarea listei sectoarelor de activitate pentru care nu se acordă ajutoare de stat (de exemplu, sectorul de telecomunicaţii, hotelier şi de restaurante excluse din această listă devin acum eligibile în baza acestei scheme), eliminarea selecţiei pe bază de punctaj.

 

"Aceste schemele de ajutor de stat sunt surse de finanţare nerambursabile, care se pot combina foarte bine cu împrumuturile bancare, mai ales că relaxarea permite ca dovada existenţei co-finanţării să fie demonstrată ulterior obţinerii acordului", a punctat Mihaela Mitroi.

 

Mai mult, partenerul EY a explicat, totodată, că este posibil ca intensitatea ajutorului de stat, care acum variază între 10% pentru zona Bucureşti, 35% în Ilfov şi în regiunea de Vest a ţării (Timişoara, Arad, Caransebeş, Hunedoara) şi 50% în restul ţării, să scadă în funcţie de dezvoltarea economică a zonelor şi de noile plafoane de intensitate ce vor fi aprobate de autorităţile europene. Astfel, este posibil ca, de pildă, regiunea Bucureşti-Ilfov să fie exclusă, iar alte regiuni să primească o intensitate mai mică. Scăderea intensităţii ajutorului de stat conduce aproape automat la scăderea valorii ajutorului de stat, care se calculează în funcţie de acest indice de intensitate şi cheltuielile eligibile realizate de către contribuabili, precizează sursa citată.

 

La rândul său, Ileana Guţu, partener asociat, Strategie şi Tranzacţii, EY România, a subliniat faptul că planul de afaceri din cadrul unui proces de finanţare nu trebuie neglijat de investitori, pentru că el se constituie într-un angajament faţă de statul român. Mai ales că, în urma reviziei Ghidului Solicitantului din august 2020, anumite cerinţe specifice planului de afaceri (indicatori financiari, demonstrarea efectului stimulativ) au fost simplificate semnificativ.

 

În prezent, şi plata ajutorului de stat este mai facilă şi mai rapidă.

 

"Pentru H.G. nr. 807/2014 plata se efectuează în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care cererea de plată a ajutorului de stat este completă. Investitorii trebuie doar să se asigure că nu au debite restante la bugetul de stat", a menţionat Andreea Cosmănescu, Tax Senior Manager, EY România.

 

Anul trecut au fost acordaţi peste 706 milioane de euro pentru proiecte cu impact major în economie prin intermediul schemelor de ajutor de stat, ce au presupus realizarea unor investiţii în valoare de aproape 2 miliarde de euro şi au condus la crearea a 14.099 de locuri de muncă, după cum arată cele mai recente informaţii furnizate de Ministerul de Finanţe, citate de EY.

 

Conform consultanţilor, pentru 2021, în bugetul statului este prevăzută o finanţare de peste 200 de milioane de euro, însă Ministerul Finanţelor intenţionează să majoreze această sumă şi să asigure resursele financiare şi pentru anii următori. În plus, începând cu 14 aprilie, agenţii economici pot depune online documentaţia pentru obţinerea finanţării prin schemele de ajutor de stat. În acest fel, se va putea crea şi o bază de date utilă în urmărirea procesului de a aprobare a schemelor, dar şi în monitorizarea obligaţiilor investitorilor.

 

O altă noutate anunţată de Ministerul de Finanţe ar fi aceea că autorităţile au în vedere stimularea acelor proiecte de investiţii care au o componentă de protecţie a mediului sau de valorificare a activităţii de cercetare-dezvoltare, dar şi a investiţiilor cu un grad mare de automatizare sau de utilizare a tehnologiilor.

 

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Compania este prezentă în România din anul 1992. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.