Fitch va aştepta până la anul înainte de a lua o decizie finală cu privire la ratingurile unor ţări

 

Pe parcursul ultimului an, Fitch a retrogradat un număr record de 35 de ţări, inclusiv mai mult de 10 ţări odată, în condiţiile în care pandemia a închis economiile şi a dus la creşterea nivelului datoriilor publice.

 

Chiar şi aşa, Fitch nu a terminat cu retrogradările. În prezent, agenţia de evaluare are 35 de state pe lista ţărilor cu o "perspectivă negativă", un avertisment pentru o posibilă retrogradare, iar printre aceste state sunt atât economii care beneficiază de un rating de top de tip "AAA", cum este cazul SUA şi Australiei, cât şi multe state care au un rating mai scăzut.

 

Istoric, 63% din perspectivele negative acordate de Fitch s-au finalizat cu o retrogradare însă perioadele de criză tind să fie diferite iar criza actuală este cu atât mai specială. După criza financiară mondială din 2009 şi 2010, 46% respectiv 43% dintre ţările cu "perspectivă negativă" au fost retrogradate în decurs de şase luni. De data aceasta, procentul a fost de doar 21% chiar dacă multe dintre state au fost avertizate încă din urmă cu un an.

 

Directorul diviziei de ratinguri suverane de la Fitch, Tony Stringer, a arătat că natura unică a pandemiei de coronavirus combinată cu incertitudinea cu privire la revenire şi dobânzile globale înseamnă că ţările care riscă să fie retrogradate vor avea nevoie de mai mult timp.

 

"Abia anul următor vom putea vedea deciziile finale cu privire la multe dintre aceste ţări", a declarat Tony Stringer pentru Reuters. "Nu mă aştept să vedem un număr important de acţiuni negative în următoarele luni...Cred că vom avea nevoie de mai mult timp pentru a evolua modul în care ţările se descurcă cu faza de redresare şi apoi să vedem planurile de consolidare fiscală", a adăugat Stringer.

 

Datele arată că Fitch a fost cea mai activă din cele trei mari agenţii de ratinguri în perioada crizei de COVID-19. Cu 45 de retrogradări suverane în total, Fitch a coborât ratingul pentru aproape 30% din ţările cărora le atribuie un rating. Urmează S&P, care până la finele lunii februarie a adoptat 37 de retrogradări, adică 18% din ţările care le atribuie un rating, în timp ce Moody's a retrogradat 33 de ţări, adică 20% dintre ţările cărora le atribuie un rating.

 

Având în vedere că a avut loc o creştere uriaşă a gradului de îndatorare, FMI estimând că datoria colectivă a crescut cu 20 de puncte procentuale până la 124% din PIB în rândul economiilor dezvoltate şi cu 9 puncte procentuale până la un nivel record de 61% din PIB în rândul economiilor emergente, unii analişti s-au întrebat de ce nu au fost mai multe retrogradări.

 

Stringer a explicat miercuri că au fost mai multe motive. Primul este acela că economiile nu au suferit atât de mult pe cât se preconiza iniţial. Apoi, răspunsul rapid al marilor bănci centrale a dus la scăderea costurilor cu împrumuturile, ceea ce a redus impactul poverii unor datorii mai mari, iar faptul că datoriile tuturor ţărilor au crescut înseamnă că nu există unele ţări care să fie cazuri excepţionale.

 

"Atunci când ai o criză care afectează toate ţările, unii dintre aceşti indicatori se vor muta împreună astfel că apare un efect de amortizor pentru ratinguri", a spus Stringer.

 

Pe lângă deciziile privind ratingurile unor ţări precum SUA, Japonia şi Marea Britanie, care vor crea senzaţie în presă, vor fi decizii cruciale de rating şi pentru ţări precum Columbia, India, România, Uruguay şi Panama, şi care dacă vor fi retrogradate vor pierde calificativul "investment grade" (recomandat pentru investiţii) pentru a ajunge în categoria "junk".

 

"Întrebarea este au guvernele un plan credibil pentru a readuce deficitele pe o traiectorie descendentă şi care este istoricul ţărilor", a spus Stringer, referindu-se la planurile de consolidare fiscală.

 

La finele lunii octombrie, Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la "BBB minus" cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria "investment-grade", recomandat pentru investiţii.